Răspândește fasolea: un experiment despre „Știința prin participarea cetățenilor”
- De ce conservarea soiurilor locale și tradiționale este importantă pentru umanitate
Rădăcinile diversității culturilor
V-ați întrebat vreodată de unde provine imensa varietate de fructe, legume și cereale de care ne bucurăm astăzi?
De mii de ani, agricultorii din întreaga lume cultivă plante sălbatice. De-a lungul generațiilor, aceștia le-au selectat pe cele care creșteau cel mai bine, aveau un gust mai bun sau erau mai ușor de recoltat. Acest proces de domesticire a început în epoca neolitică, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, și a schimbat pentru totdeauna modul în care oamenii și natura interacționează.
Domesticirea culturilor și a animalelor a avut loc aproximativ între 10.000 și 5.000 de ani în urmă în mai multe regiuni ale lumii: Orientul Mijlociu și Bazinul Mediteranean, Africa de Est și de Vest, Mesoamerica, regiunea andină a Americii de Sud, China și India.
Prin domesticire, plantele sălbatice au fost treptat remodelate pentru a se adapta nevoilor umane: părțile comestibile au devenit mai mari și mai colorate și a apărut o diversitate remarcabilă de culturi, fiecare cu trăsături unice.
Așa cum a remarcat Charles Darwin în Originea speciilor, această variație a culturilor domesticite demonstrează puterea umanității de a ghida evoluția. Alegând plante cu caracteristici dorite, oamenii au creat culturi capabile să prospere în multe medii, de la deșerturi aride la munți reci, adaptându-se în același timp gusturilor, culorilor și texturilor locale.
Fasolea comună ca exemplu de domesticire
Fasolea comună (Phaseolus vulgaris) ilustrează modul în care domesticirea stimulează diversitatea. Strămoșul său sălbatic a apărut în America Centrală (actualul Mexic) și s-a răspândit în America de Sud în urmă cu aproximativ 200.000 de ani, formând două fonduri genetice sălbatice: cel mesoamerican și cel andin.
Oamenii au domesticit ambele fonduri genetice în mod independent, mai devreme în Mesoamerica, cu aproximativ 9.000–8.000 de ani în urmă. Fasolea andină a dezvoltat semințe mai mari. Fasolea mesoamericană s-a adaptat la soluri și climă diverse.
Fasolea domesticită timpuriu era sensibilă la durata zilei, care controlează înflorirea. Pe măsură ce fermierii o cultivau în regiuni mai calde și mai joase, au selectat plante care înfloreau mai devreme și creșteau sub fotoperioade diferite.
Au apărut „rase” distincte: Jalisco, Durango și Mesoamerica în Mexic, Peru și Chile în America de Sud. În Europa, fasolea a ajuns prin semințe aduse de spanioli după cucerirea Peruului. Împăratul Carol al V-lea le-a prezentat Papei Clement al VII-lea, care a promovat răspândirea lor, ajutat de Piero Valeriano Bolsanio din Belluno, secretarul Papei din familia Medici. Ulterior, a fost introdus și materialul mesoamerican, lărgind și mai mult diversitatea.
De-a lungul mileniilor, agricultorii au creat numeroase soiuri locale, sau soiuri autohtone, fiecare adaptat la solul, clima și bacteriile Rhizobium simbiotice specifice, care fixează azotul în sol. Oamenii au selectat fasolea în funcție de gust, calitatea la gătit, rezistența la dăunători și chiar pentru păstăile comestibile, fasolea verde proaspătă, dezvoltată independent în mai multe regiuni, demonstrând creativitatea umanității în a face alimentele mai versatile și mai plăcute.
Ce sunt resursele genetice vegetale?
Toate aceste soiuri formează împreună ceea ce oamenii de știință numesc resurse genetice vegetale (PGR), biblioteca vie a informației genetice pentru toate culturile. Acestea includ:
- Rudele sălbatice ale speciilor cultivate
- Formele domesticite, precum
- Soiurile locale – soiuri tradiționale, adaptate la condițiile locale
- Soiurile moderne – obținute în principal în ultimele două secole
Soiurile locale au evoluat de-a lungul secolelor prin selecția fermierilor pentru a se adapta optim la mediile locale, integrând nevoile umane, solul și clima. Acestea prosperă în condiții de input redus (fertilizatori sau pesticide limitate) și mențin o diversitate internă ridicată, multe genotipuri coexistând și coadaptându-se, ceea ce le conferă reziliență naturală la dăunători, secetă și soluri sărace.
În contrast, soiurile moderne sunt uniforme și optimizate pentru potențialul de randament, dar depind în mare măsură de inputurile chimice și de irigații.
De ce să conservăm soiurile locale?
Deși soiurile moderne sunt importante, soiurile tradiționale și sălbatice constituie fundamentul securității alimentare globale. Acestea dețin materialul genetic brut pe care amelioratorii și agricultorii îl utilizează pentru a crea culturile viitorului, cu numeroase caracteristici de interes legate de adaptarea la medii diferite, pentru a dezvolta interacțiuni pozitive între plante din aceeași specie sau din specii diferite, în scopul favorizării interacțiunii mutualiste în cadrul culturilor eterogene, adesea utilizate în agricultura ecologică sau în culturile intercalate între specii diferite. În cele din urmă, soiurile tradiționale prezintă o mare diversitate în ceea ce privește multe trăsături legate de valoarea nutrițională și adaptarea la medii dure.
Pierderea lor înseamnă pierderea lor pentru totdeauna, deoarece resursele genetice nu pot fi înlocuite:
- Într-adevăr, vom pierde trăsături care permit plantelor să reziste la secetă, inundații, dăunători sau boli
- Opțiuni de cultivare în medii dure sau în schimbare
- Gustul patrimoniului cultural și bucătăria tradițională. „Polița de asigurare” biologică a umanității pentru viitor
Odată ce o varietate locală și o rudă sălbatică dispar, acestea sunt de neînlocuit. De aceea, băncile de gene din întreaga lume conservă semințe și plante vii pentru a proteja această diversitate pentru generațiile viitoare. Și din același motiv, INCREASE propune dezvoltarea conservării descentralizate pentru a pune toată această diversitate la dispoziția cetățenilor, favorizând conservarea acesteia.
Către toți cetățenii-cercetători INCREASE: Participarea voastră este esențială! Cultivând, observând și împărtășind date despre soiurile de fasole, chiar și pe cele imperfecte, contribuiți la menținerea trăsăturilor lor unice și asigurați că această diversitate genetică de neprețuit va dăinui.
Fiecare plantă pe care o cultivați și o împărtășiți cu alți cetățeni contribuie la conservarea patrimoniului biologic și cultural al umanității.
Înscrierea pentru participarea la cea de-a 6-a rundă a experimentului științific cetățenesc INCREASE s-a încheiat. Nu mai putem accepta noi participanți.
Tuturor numeroșilor participanți: Echipa INCREASE vă urează o călătorie fericită și plină de succes în cultivarea fasolei! Vă rugăm să dați click aici pentru a afla unde să mergeți de aici înainte!
Știința nu se limitează la oamenii de știință. Toată lumea se poate implica. Participarea publicului la cercetarea științifică devine din ce în ce mai însemnată pentru creșterea înțelegerii tuturor a științei și a beneficiului acesteia pentru societate. Cel mai important este că cercetarea științifică, însăși, avansează … și joacă, în mod egal, un rol crucial în INCREASE. Aici, ne vom ocupa toți de fasole!
Experimentul „Știința prin participarea cetățenilor”, desfășurat ca parte a proiectului, face apel la toți cetățenii interesați să contribuie voluntar și să testeze o abordare descentralizată, inovatoare a conservării, multiplicării și partajării semințelor pentru a prezerva agro-biodiversitatea.
Tot ce veți avea nevoie este accesul la un câmp, grădină, terasă sau balcon.
Cu ajutorul fasolei comune, vă puteți implica în:
- promovarea diversității genetice a leguminoaselor în Europa;
- diseminarea cunoștințelor științifice despre resursele genetice și leguminoasele alimentare;
- dezvoltarea unei metode și unor cunoștințe, în rândul cetățenilor, care ar putea fi aplicate altor categorii de resurse genetice vegetale;
- stabilirea și testarea unei abordări descentralizate a conservării, partajării și valorificării resurselor genetice.
Iată ce veți face ca parte a experimentului:
- primiți un pachet cu câteva varietăți diferite de fasole;
- semănați și îngrijiți plantele de fasole, conform instrucțiunilor date;
- urmăriți toate etapele de creștere ale fasolei, colectați și înregistrați informații despre aceasta, folosind o aplicație dedicată și special dezvoltată;
- sugerați sfaturi și cele mai bune practici, sub formă de text, imagini și videoclipuri, care ar putea ajuta alți participanți, prin intermediul aplicației dedicate;
- Recoltați semințele și:
- reproduceți semințele pentru anii următori (vom distribui semințele, o singură dată, fiecărui cetățean, dar inițiativa științifică a cetățenilor se va desfășura pe parcursul a patru ani). Semințele vor fi apoi înmulțite de către cetățeni care vor menține inițiativa ”știință prin participarea cetățenilor”o perioadă mai îndelungată decât cei cinci ani de desfășurare a proiectului INCREASE.
- oferiți semințe pentru schimb către alți cetățeni (folosind un protocol dezvoltat împreună cu FAO)
- gătiți-le și gustați-le!
- rimiteți evaluarea și rețetele care vor fi incluse în „Mii de rețete tradiționale și inovatoare de gătit fasole” publicate pe site-ul INCREASE.
De ce ați participa?
1. Pentru a contribui la colectarea informațiilor prin:
- evaluarea potențialului și a diversității a peste 1000 de varietăți locale de fasole comună, mostrele originale fiind colectate din câmpurile/grădinile fermierilor;
- măsurarea (evaluarea) trăsăturilor (însușirilor) varietăților de fasole în condiții locale de creștere, ceea ce oferă informații privind capacitatea de adaptare la diferite condiții de mediu, din zona europeană și constituirea unei galerii foto;
- exprimarea preferințelor dumneavoastră pentru anumite varietăți de fasole cu formă, culoare și gust specifice;
- enumerarea rețetelor și utilizărilor tradiționale și inovatoare de gătit;
- trimiterea unui text narativ care descrie tradiția locală, fapte istorice legate de fasolea comună, dar și povești originale legate sau care implică fasolea comună;
- utilizarea propriei varietăți preferate de fasole comună pentru a fi comparată cu cele ale inițiativei „știința prin participarea cetățenilor”, contribuind astfel la baza de date extinsă a fasolei comune.
2. Pentru a contribui la utilizarea informațiilor furnizate prin intermediul
- explorării resurselor uriașe dezvoltate cu ajutorul tuturor participanților și compararea diferitelor varietăți, inclusiv a informațiilor ADN ale acestora, care ar putea ajuta la reconstituirea istoriei diseminării varietăților locale în Europa;
- schimbului de informații și practici cu alți participanți din întreaga Europă.
3. Pentru a contribui la schimbul de semințe cu alți participanți (respectând toate cerințele Tratatului Internațional privind Biodiversitatea și Resursele Genetice care promovează partajarea beneficiilor)
4. Pentru a contribui la dezvoltarea de noi varietăți prin încrucișarea și selectarea variantelor specifice
5. Pentru a contribui, în cele din urmă, la îmbunătățirea biodiversității în Europa și la îmbunătățirea nutriției prin diete sănătoase care includ leguminoase